N-am ştiut

Eu n-am ştiut că zânele sunt vii,

Ca râd şi că ascultă poezii,

Că au gene lungi şi ochii-i au căprui,

Că au miros de toamnă şi gutui.

Eu n-am ştiut că zânele sunt mici,

Că se alintă ca nişte pisici,

Când nopţile de vară se sfârşesc,

Eu n-am ştiut că zânele iubesc !

Eu n-am ştiut că zânele pot plânge,

Că, sub o vorbă crudă, se pot frânge,

Că sufletul de zână le e viu.

Eu n-am ştiut atâtea, acum ştiu...

Eu n-am ştiut că zânele se joacă,

Şi n-am ştiut că, dintr-o joacă, pleacă

Spre alte veri mai calde, mai senine...

Eu n-am ştiut că seamană cu tine !

                 Sorin Poclitaru