Cu tine alături dragă stau

Cu tine alături, dragă, stau…

Serghei Esenin

Cu tine, alături, dragă, stau,
Privind unul în ochii celuilalt.
Sub blânda ta privire vreau,
Viforul simțirilor să îl ascult.
Toamna aceasta aurie,
Astă șuviță de păr albit,
Toate s-au ivit și par să fie,
Salvarea unui ,,crai” neliniștit.
Am părăsit demult satul în care
Și lunci, și crânguri înfloresc,
În a orașului glorie amară,
Pierdut, dorit-am să trăiesc.
Îmi doream ca inima-mi să uite,
Vara și grădina-n care încet,
Sub muzica gălăgioaselor broscuțe,
Crescut-am și am devenit poet.
La fel, acolo, e acum o toamnă,
Arțari și tei, pe geam, privesc,
Frunzele-și lasă să cadă,
Caută pe cei de care-și amintesc
Ei nu mai sunt demult pe asta lume.
Cu razele-i în cimitirul simplu, luna,
Crucile le luminează și ne spune,
Că și noi cândva i-om vizita,
Că și noi, cândva, de griji scăpați
Trece-vom sub aste cruci.
Pe drumul presărat cu greutăți,
Doar bucuria de-a trăi ne-mpinge.
De mine, alături, dragă, stai,
Privind fiecare în ochii celuilalt.
Sub blânda ta privire vreau,
Viforul simțirilor să îl ascult.