Televizorul presupune cartea

Televizorul presupune cartea

Problema efortului intelectual ne determină să discutăm, foarte lapidar, pentru că problema este astăzi bine cunoscută, despre un pericol pe care îl comportă marea răspândire a spectacolelor: pericolul deprinderii cu o atitudine intelectuală pasivă, leneşă. Pe ecranul televizorului, alţii vorbesc în locul nostru, alţii înfruntă pentru noi riscurile, practică în locul nostru sporturile; identificându-ne cu spectacolul, devenim eroi, genii, campioni, interlocutori străluciţi, deşi, în fapt, rămânem aşezaţi în fotoliile noastre. Acest fapt constituie însă un pericol destul de mare, în special pentru copii şi preadolescenţi. Pentru părinţi, programul televiziunii sau al cinematografului de cartier reprezintă soluţia cea mai comodă când se pune problema timpului liber al copiilor (problema destul de gravă în marile oraşe italiene, atât de vitrege cu copilăria şi cu tinereţea, cărora nu le oferă aproape nimic). Şi totuşi este nevoie de un efort educativ şi organizator depus cu răbdare şi perseverenţă pentru a sădi în copii capacitatea şi înclinaţia de a se adresa altor modalităţi de a-şi petrece timpul liber; dar asupra acestei chestiuni ne vom opri în următorul capitol. Să nu uităm nici o clipă că cea mai naivă şi mai puerilă iniţiativă a copiilor noştri, cea mai dezastruoasă recitare, cel mai "suprarealist" desen sunt infinit mai importante pentru formarea lor decât receptarea leneşă şi pasivă a celei mai perfecte emisiuni de televiziune şi a celui mai bun film. 

Ar fi mai nimerit să spunem că emisiunile de televiziune şi filmele au o anumită valoare pentru copilul instruit, activ din punct de vedere intelectual, apt de a lua iniţiative, de a opta şi de a adopta o atitudine critică, dar ele au cu totul altă valoare pentru copilul care se plictiseşte, care nu ştie cum să-şi petreacă timpul, care îşi târăşte lenea din mica sală de cinematograf în încăperea unde este instalat televizorul. Ca în orice împrejurare, totul depinde de om.

Cinematograful, televiziunea, radioul, picupul sunt posibilităţi entuziasmante ale epocii moderne. Ceea ce înainte era o plăcere pentru părinţi, spectacol pentru regi, eveniment cultural destinat unei aristocraţii restrânse, este astăzi la îndemâna tuturor. Problema ce se pune azi este aceea de a crea în toţi oamenii capacitatea de a-şi însuşi patrimoniul cultural, puterea de înţelegere, gustul şi cunoştintele pe care le oferă noile mijloace de răspândire a culturii; iar această problemă se rezolvă cu instrumentele tradiţionale, mai înainte de orice cu paginile cărţilor, care pot fi citite şi recitite, care permit investigarea, îţi lasă răgazul să te opreşti asupra unor lucruri care te interesează, îţi permit să meditezi, care impun o "atenţie activă" şi asigură formarea acelei ordonări raţionale, a acelei organizări sistematice a cunoştinţelor în lipsa căreia nu există dezvoltare intelectuală, în lipsa căreia imaginile, sunetele, informaţiile şi ideile se deapănă confuz în minte, zadarnice şi pasive.

L'educazione della mente, Lucio Lombardo Radice