Măreţele iniţiative ale micului cercetător

Măreţele iniţiative ale micului cercetător

Totuşi, în şcolile noastre elementare, programele din 1955 (întocmite sub auspiciile ministrului Ermini) ar vrea să interzică orice efort de cunoaştere sistematică şi ,"universală", reducând instruirea copilului la episoade, observaţii, experienţe, povestiri independente unele de altele. Este faimosul război pe care o parte a pedagogiei ce se autodefineşte "modernă" îl poartă împotriva "naţionalismului" în numele ,"activităţii libere". Nimic nu este mai greşit, atât din punctul de vedere al pregătirii culturale necesare oricărui cetăţean, oricărui muncitor, cât şi din punctul de vedere al înseşi psihologiei copiilor. Când copilul începe să-şi formeze cultura, marea lui dorinţă este aceea de a şti totul, de a construi cadre generale şi sistematice. Încercaţi şi daţi unui copil de cinci ani harta topografică a oraşului în care trăieşte; lăsând deoparte faptul că nu ştie s-o descifreze, că nu înţelege ce reprezintă, lucrul în sine îl interesează prea puţin. Dăruiţi-i, în schimb, un glob pământesc frumos; explicaţi-i că el este, în miniatură, pământul pe care trăim, că petele albastre reprezintă mările, că petele castanii sunt munţi, că petele roşii sunt deşerturi, că petele albe sunt gheţari. Globul poate fi, va fi pentru el un minunat joc-studiu (dacă se pasionează, globul va putea fi prima lui carte de geografie şi totodată primul abecedar). Personal, pot da încredinţare că geografia pe care o ştiu astăzi am învăţat-o după un glob, între 5 şi 6 ani, şi mă laud că sunt destul de informat în materie şi că pot spune fără nici o ezitare cum se numeşte capitala Hondurasului sau aceea a Madagascarului. Sunt, în schimb, de o ignoranţă înspăimântătoare în domeniul clasificării sistematice a plantelor şi animalelor; iar acest lucru se datorează faptului că, la şcoală, în anii când aş fi fost fericit să cunosc bine ramurile genealogice ale vieţuitoarelor, am fost silit să învăţ schemele gramaticii latine. De aceea, să nu descurajam copilul nostru atunci când îşi stabileşte obiective prea vaste pentru capacitatea lui şi vrea să traseze în minte sau pe caiet mari cadre "universale": istoria universală, geografia globului, cerul înstelat, clasele, ordinele, speciile şi genurile de vieţuitoare, toate cuvintele limbii materne, toate rasele umane. Să-l lăsăm pe micul cercetător să scrie sau să încerce a scrie "Cel mai nou dicţionar al limbii italiene", "Geografia universală în trei volume", "Marile descoperiri ale omului", "Rasele umane" şi aşa mai departe. "Instinctul lui enciclopedic" este mult mai sigur decât teoriile pedagogice care şi-au pus pecetea pe programele şcolare; acest instinct îl determină să meargă de la general la particular; fiindcă nu are rost să studiem viaţa şi faptele unor Garibaldi sau Cristofor Columb desprinşi de contextul social-istoric, nesituaţi în marele cadru al timpului, fiindcă a studia Italia în sine, fără să ştim unde se află, este un fapt lipsit de importanţă.

Mai mult: efortul de a-şi forma o perspectivă enciclopedica este o foarte bună şcoală intelectuală. Colectarea, ordonarea, clasificarea nu este o activitate subalternă şi aproape vrednică de dispreţ, aşa cum ar vrea să ne încredinţeze o anumită pedagogie; ea presupune, dimpotrivă, capacitatea de a analiza, de a opta, de a confrunta; este inteligenţă în acţiune. Încurajaţi-l pe micul cercetător care vrea să facă "enciclopedii", încurajaţi-l atunci când, după ce a mai crescut, doreşte să întocmeasca acele mici enciclopedii mai specializate care sunt  colecţiile. Colecţii de timbre, de pietre, de insecte, de ilustrate, de orice pofteşte (unul din fraţii mai mari ai năstruşnicului băiat blond a început, pe la nouă ani, să colecţioneze boli, trecându-le numele într-un soi de rubrică alfabetică şi însemnând alături iniţialele b sau v în raport cu originea lor, adică în raport cu faptul dacă ele erau provocate de bacili sau de viruşi). Enciclopediile şi colecţiile sunt o preţioasă şcoală de gândire pentru copiii noştri.

L'educazione della mente, Lucio Lombardo Radice