Să cunoaştem ca să putem discuta
Cred că pentru copiii de
azi, cel mai mare pericol nu este acela de a fi prea timizi şi nesiguri atunci
când li se oferă ocazia de a-şi exprima opiniile şi aprecierile, ci,
dimpotrivă, acela de a fi superficiali şi încrezuţi. Copilul se simte îndemnat
să respingă cu o apreciere negativă toate lucrurile ce îi sunt prezentate ca
fiind mai dificile, toate activităţile care nu-i fac plăcere. Trebuie să fim
foarte atenţi când un copil ajuns la "vârsta raţiunii" afirmă cu multă
(şi chiar arogantă) siguranţă: "nu-mi place", "nu mă
interesează", "nu-mi trebuie". Biata matematică este una din principalele
victime ale acestui soi de reacţie de apărare, sau chiar de lene, a copiilor nostri. "N-am înţeles acest lucru niciodată", "am
fost refuzatîntotdeauna" "n-am înţeles niciodată la ce
serveşte"; câţi copii mici şi câţi oameni mari nu repetă zilnic aceste
justificări de copii leneşi.
Idealul este să reuşim să punem în acţiune reflexul psihologic opus:
"La naiba! O să mă gândesc toată noaptea la asta, dar trebuie să înţeleg
odată şi eu". Mici sau mari, avem o minte sănătoasă dacă faptul de a nu
înţelege un lucru trezeşte în noi o stare de suferinţă acută care se adânceşte
şi prinde rădăcini în subconştient atunci când conştiinţa leneşă caută să
anuleze problema pe care nu am reuşit s-o rezolvăm.
Împotriva "obstrucţiei psihologice" ascunse sub o superficială
judecată negativă ne vin în ajutor două argumente logice şi felurite procedee
educative rafinate. Primul argument logic (împotriva lui "nu-mi
place"): "Ai tot dreptul de a susţine că nu-ţi place, dar numai după
trecerea unui anumit timp şi după unele eforturi. Ca să judeci şi să respingi
trebuie ca, mai întâi, să ştii despre ce e vorba". Şi exemplele concrete nu
lipsesc: "Ai uitat că la vârsta de şase ani nu-ţi plăcea să scrii, iar
acum umpli caietele cu poeziile şi povestirile pe care le imaginezi?" etc.
Al doilea argument logic (împotriva lui "Nu-mi trebuie"): "Nu
poţi spune acest lucru acum, fără să cunoşti. Spui că vrei să devii pictor şi
n-ai nevoie de istorie: dar pictorul trebuie să cunoască omul mai profund decât
oricine, trebuie să ştie uzanţele, moravurile, tradiţiile, evenimentele ca să
fie cu adevărat artist". Este întotdeauna foarte util să arătăm, în
legătură cu un exemplu sau altul, unitatea ştiinţei şi să trezim un oarecare
dispreţ pentru cei ce se specializează prea devreme, pentru "oamenii
mărginiţi la specialitatea lor".
L'educazione della mente, Lucio Lombardo Radice
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu